Sigur ca imi doresc perfectiunea .Vreau sa arat
perfect,vreau sa ma descurc perfect cu problemele din jurul meu,vreau sa fiu
mereu o perfectionista.Acest gand dorinta, ma ajuta sa ma analizez mereu,sa
doresc sa fiu mereu o fiinta care se iubeste pe sine,deci ma uit in oglinda si
retusez asa zisele imperfectiuni,de fapt este doar grija fata de mine.Ma
ingrijesc in numele perfectiunii si in privinta alimentatiei,si a oricaror
lucruri care le doresc eu perfecte.De cand am inceput sa am cerinte ,ma simt
renascuta.Brusc interesul acesta de perfectiune permanenta ma trezit sa fac
ceva pentru sufletul meu.De ce as lasa eu o zi fara sa ma privesc in oglinda,
si sa imi aplic un tratament ,sau o crema care sa ma ajute sa raman tanara cat
mai mult posibil, sa fiu atenta sa nu ma mai imbrac cu haine care sa ma
demoralizeze din cauza croiului aiurea fara gust.Si uite asa ,zi de zi ,am ceva
de facut,atat pentru mine personal,cat si pentru ceilalti.Sigur ca imi doresc
ca si ceilalti sa incerce sa fie perfectionisti,in acest fel traim constienti
de viata noastra,nu mergem prin vant si ploaie in ideea ca nu o sa ne faca
nimic,ca este ceva normal.Ba o sa racim.Nu merge sa traim la
intamplare,ca tot cu intamplari ne alegem,adica ne lovim aiurea de niste
chestii ce poate nu le aveam in program,dar azi le avem ca nu am fost atenti,nu
am fost perfectionisti sa scoatem din ecuatie o eventuala
intamplare,etc.Degeaba ne mai vaitam ca ne-a aparut ridul,daca noi nu am facut
nimic sa prevenim macar cu cateva luni aparitia lui.Cand nu aveti ceva,ia sa va
intrebati daca ati facut chiar totul sa il aveti,cand nu va iese ceva,sa va
intrebati daca chiar ati facut totul sa va iasa asa cum trebuie,sau i-ati dat
pe repede inainte,sa iasa cum o fi?
Sigur ca trebuie sa ne iubim asa cum suntem,dar daca
cerem perfectiunea de la noi,ne iubim si mai mult.
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu